Conacul
Muzeul
Prof. Dr. Petre Porutiu
Prof. Aurel Bulbuc
Evenimente
Locatie si Imprejurimi
Intrebari Frecvente
Galerie Foto
Contact si Vizitare


Muzeul de Etno-Arheologie din Iclod, Cluj

 

 

Inceputurile Muzeului din Iclod

Dupa mai multi ani de munca sustinuta, cu sprijinul unor specialisti prestigiosi ai Muzeului National de Istorie a Transilvaniei (Prof. Univ. dr. Gh. Lazarovici, dr. Zoia Maxim, etc), a fost inaugurat in Iclod, județul Cluj, în anul 1987, un muzeu gazduit de conacul (castelul) din Iclod, ca o continuare parca a vechilor manifestari culturale de la incetul secolului. In acest conac a locuit in 1903 si 1910, in timpul sapaturilor arheologice din zona Iclodului, arheologul Márton Roska.
Sufletul acestei lucrari de mare amploare, inceputa inca din 1975, a fost profesorul Aurel Bulbuc. Acesta, o data cu venirea la Iclod ca professor de istorie in 1972, avea sa descopere cateva vestigii arheologice, care vor constitui punctul de plecare pentru o munca plina de daruire de mai bine de 30 de ani.
La acestea s-a adaugat si colecția etnografică, adunată de-a lungul câtorva zeci de ani, de cel care a fost profesor și director de școală, dar și coregraf al unor echipe de dansuri populare cu care a facut turnee in diverse zone ale lumii.
Aici a functionat de asemenea un atelier de olarit, gazduit in pivnita conacului si o mica gradina zoologica in parcul care-l inconjoara.
Gavrila Ana, fiica Prof. Dr. Petre Porutiu, actuala proprietara a Conacului (Castelului) din Iclod, doreste sa mentina muzeul in cladire si incearca sa gaseasca solutii atat pentru problemele legate de functionarea si sustinerea activitatilor sale cat si pentru conservarea si renovarea cladirii, ea insasi valoroasa.

Vestigii arheologice pe teritoriul comunei Iclod

Descoperirile profesorului Aurel Bulbuc realizate cu sprijinul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei si prin munca elevilor care au participat la sapaturi, vin sa continue primele descoperiri de pe raza comunei Iclod, jud. Cluj, de la sfarsitul secolului al XIX-lea, oferind importante informatii despre preistoria Transilvaniei. Numeroasele cercetari de suprafata si sapaturi arheologice din sec. XX au evidentiat locuirea acestei zone, practic fara intrerupere, incepand din perioada paleolitica si pana in prezent. Fapt unic in tara, care subliniaza importanta descoperirilor, este existenta pe raza comunei Iclod a 3 Rezervatii Arheologice: Tufele Rosii unde a fost descoperita o locuire paleolitica urmata de vestigii neolitice timpurii la Doroaie si Centru-Livada. La Pamantul VladiciiI a fost descoperita , o asezare prospera tip “targ-cetate” cu caracter economic si poate religios, fortificata cu santuri de aparare,  datand din neoliticul tarziu, asezare care include si doua cimitire cu un bogat inventar funerar. Bogatia acestor vestigii a dus la concluzia existentei unei civilizatii in Bazinul Somesean care a fost numita de catre Prof. Univ. Dr. Lazarovici: Grupul Iclod. Acesta a intretinut legaturi cu alte culturi cum ar fi Precucuteni si Petresti din estul si sudul Transilvaniei sau Lengyel din Ungaria. Evolutia a continuat in eneolitic, epoca bronzului si epoca fierului ale carei vestigii au fost scoase la lumina in mai multe locuri. La Doroaie, la Tâcle, pe Valea Furcii si la Iesirea din Livada au fost descoperite vestigii dacice, iar de o parte si de alta a drumului care leaga castrele de pe Limesul nordic, vestigii romane. Vestigii din perioada prefeudala au fost atestate la Pamantul Vladicii (locuinte), Tabla Popii si Balastiera (morminte).
Descoperirile de la Iclod au fost rezultatul unor cercetari interdisciplinare cum ar fi prospectiunile magnetometrice si cu raze γ realizate de o echipa de la ITIM Cluj, prospectiuni prin masurarea rezistivitatii electrice a solului, analize pedologice, studii de paleoastronomie, determinari petrografice si paleozoice, datari cu C14.

Muzeul de Etno-Arheologie din Iclod

Conducătorul șantierului arheologic de la Iclod, devenit mai apoi directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei, arheologul Gheorghe Lazarovici, și directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, antropologul Tiberiu Graur, au avut inspiratia si determinarea de a face marele pas care sa duca la întâlnirea celor două domenii diferite ale cercetării, istoria si etnografia, fiind initiatorii unui proiect cultural cu totul deosebit. Acest fapt s-a concretizat in organizarea, incepand cu anul 1990 a Seminarului Național de Etno-Arheologie, ajuns acum la cea de-a XXII-a ediție, care se doreste o punte de legătură între cercetători din domeniile etnologiei și antropologiei, istoriei și arheologiei, arhitecturii, astronomiei, numismaticii, etc. La Iclod s-au pus practic bazele arheometriei, aici au fost aplicate pentru prima data multe dintre aceste metode de cercetare[1, 2] si s-au organizat editii ale Simpozionului National de Arheometrie.

Desi majoritatea obiectelor descoperite in timpul sapaturilor sunt expuse la Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, importanta descoperirilor arheologice de pe teritoriul comunei Iclod a impus infiintarea unui Muzeu la Iclod. Acesta era gandit ca un “centru pilot” pentru cercetarea arheometrica si muzeografica, avand avantajul existentei unui “santier arheologic scoala” al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei. El conține colecții de arheologie preistorică și antică descoperite în stațiunea arheologică Iclod (ceramică, arme, unelte, podoabe etc), elemente de istorie locală si etnografie.

 


[1] Introducere în arheologia informatizată, Ghe. Lazarovici si D. Micle, Universitatea din Timisoara 2001;   

[2] Adrian Husar, Introducere în arheologie, Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș, 2005

 

Back to Top